Gândacul ghebos amenință culturile de grâu și orz

Gândacul ghebos revine în atenția fermierilor în primăvara anului 2026. Umiditatea ridicată din sol și temperaturile moderate pot favoriza activitatea larvelor în culturile de cereale păioase. Grâul și orzul sunt printre culturile expuse, iar riscul crește în parcelele unde cerealele sunt cultivate repetat. În această perioadă, verificarea culturilor poate ajuta la identificarea timpurie a atacului.

Avertismentul vine într-un moment în care plantele își reiau vegetația după iarnă. Larvele iernează în sol și pot redeveni active atunci când condițiile sunt favorabile. Atacul apare frecvent în vetre și poate fi confundat, la început, cu alte probleme ale culturii. De aceea, plantele afectate trebuie examinate înainte de alegerea unei intervenții.

Gândacul ghebos găsește condiții favorabile în această primăvară

Primăvara 2026 vine după o perioadă cu precipitații care au refăcut rezerva de apă din sol. În unele zone, umiditatea este chiar ridicată. Aceste condiții, asociate cu temperaturi moderate, pot favoriza activitatea larvelor de Zabrus tenebrioides. Cercetătorul Emil Georgescu, de la INCDA Fundulea, atrage atenția asupra riscului pentru culturile de cereale.

Problema nu este nouă pentru agricultura românească. În 2025 au existat atacuri puternice în unele ferme din sudul țării, inclusiv în Dolj. Cercetările arată că monocultura favorizează dezvoltarea populațiilor acestui dăunător. Astfel, parcelele cultivate repetat cu grâu trebuie urmărite cu mai multă atenție.

Cum poate fi recunoscut atacul în grâu și orz

Cele mai mari pagube sunt produse de larve. Acestea trăiesc în sol și sapă galerii în apropierea plantelor. Noaptea ies și trag frunzele spre galerie, unde le consumă. În urma atacului, frunzele pot avea un aspect zdrențuit sau fibros.

În câmp, plantele afectate apar deseori grupate în vetre. Pe măsură ce atacul avansează, aceste zone se pot extinde. Cultura devine neuniformă, iar densitatea plantelor scade în porțiunile afectate. Prezența galeriilor în apropierea plantelor poate fi un alt indiciu al activității larvelor.

Monocultura crește riscul de atac

Rotația culturilor are o influență importantă asupra populației de Zabrus tenebrioides. Cercetările realizate în România au arătat atacuri mai puternice atunci când grâul este cultivat mai mulți ani consecutiv pe aceeași parcelă. În aceste condiții, dăunătorul găsește constant plantele de care are nevoie pentru hrană și reproducere.

În schimb, introducerea altor culturi în rotație poate reduce presiunea dăunătorului. De aceea, istoricul parcelei trebuie luat în calcul atunci când fermierul evaluează riscul. Culturile cu probleme în anii anteriori merită monitorizate încă de la reluarea vegetației. Totodată, apariția unor vetre noi trebuie urmărită pe parcursul primăverii.

Când este justificată intervenția

Simpla identificare a gândacului ghebos nu înseamnă automat că trebuie aplicat un tratament. Inspectorii fitosanitari recomandă intervenția atunci când este depășit pragul economic de dăunare. Pentru Zabrus tenebrioides, un reper utilizat este de peste 3% plante atacate și mai mult de două larve pe metru pătrat.

Prin urmare, monitorizarea trebuie să preceadă decizia de tratament. Fermierii trebuie să verifice mai multe puncte ale parcelei, mai ales zonele în care cultura începe să se rărească. În plus, produsele utilizate trebuie să fie omologate pentru cultura și dăunătorul vizat. Alegerea intervenției trebuie făcută în funcție de situația observată efectiv în câmp.

Gândacul ghebos poate fi limitat prin prevenție

Rotația culturilor este una dintre măsurile care pot reduce riscul pe termen mai lung. De asemenea, samulastra și pierderile de boabe după recoltare pot menține surse de hrană pentru dăunător. O bună gestionare a parcelei între două culturi contribuie, astfel, la reducerea condițiilor favorabile dezvoltării populației.

Pentru primăvara 2026, atenția trebuie îndreptată către culturile deja înființate. Gândacul ghebos poate produce pierderi atunci când populația crește și atacul nu este observat la timp. Totuși, prezența sa nu justifică tratamente preventive aplicate fără evaluarea parcelei. Monitorizarea, rotația culturilor și intervenția la nevoie rămân cele mai utile instrumente pentru fermieri.