Îngrășăminte mai scumpe, costuri mai mari pentru fermieri

Prețurile îngrășămintelor au revenit puternic în atenția fermierilor în primele luni din 2026. Pentru exploatațiile vegetale, scumpirea inputurilor cu azot modifică din nou calculele făcute pentru culturile din acest an. Situația este cu atât mai dificilă cu cât prețurile cerealelor nu au evoluat în același ritm, iar posibilitatea fermierilor de a transfera costurile suplimentare către cumpărători rămâne redusă.

Datele disponibile la 19 mai arată că presiunea nu este doar una percepută în piață. În ultimul trimestru din 2025, prețurile îngrășămintelor și amelioratorilor de sol au crescut în România cu 16,8% față de aceeași perioadă din 2024. A fost cea mai mare creștere dintre statele Uniunii Europene. La nivelul UE, avansul mediu a fost de 8%.

Prețurile îngrășămintelor cu azot au crescut în 2026

Tendința a continuat în primele luni ale anului. În aprilie 2026, prețurile îngrășămintelor azotoase din Uniunea Europeană erau cu aproximativ 40% peste nivelul din decembrie 2025. Comparativ cu media anului 2024, diferența era și mai mare. Tocmai îngrășămintele cu azot sunt printre cele mai utilizate în culturile de cereale și în alte exploatații vegetale.

Scumpirea are un efect direct asupra bugetului pentru hectar. Cantitatea necesară diferă însă în funcție de cultură, sol, tehnologia aplicată și obiectivul de producție. De aceea, o creștere a prețului pe tonă nu se traduce identic în toate fermele. Exploatațiile cu suprafețe mari de culturi arabile sunt, în general, mai expuse acestei evoluții.

România înregistrează cea mai mare creștere din UE

Datele Eurostat publicate pe 19 mai plasează România pe primul loc în Uniunea Europeană după creșterea anuală a prețurilor îngrășămintelor și amelioratorilor de sol în trimestrul IV din 2025. Avansul de 16,8% depășește Irlanda, unde creșterea a fost de 15,3%, și Țările de Jos, cu 12,1%.

Pentru fermierii români, evoluția vine într-un context în care costurile inputurilor rămân dificil de corelat cu prețurile obținute pentru producție. Atunci când îngrășămintele se scumpesc, producătorul agricol nu poate majora automat prețul grâului, porumbului sau al altor culturi. În consecință, diferența se poate transfera direct asupra marjei fermei.

Gazul și importurile influențează prețurile îngrășămintelor

Îngrășămintele azotoase sunt puternic dependente de piața energiei. Gazul natural este atât materie primă, cât și sursă importantă de energie în procesul de producție. La nivel european, acesta poate reprezenta aproximativ 70–80% din costurile de producție ale îngrășămintelor azotoase. Orice perturbare importantă pe piața gazelor poate ajunge astfel și în prețul inputurilor agricole.

În același timp, Uniunea Europeană depinde de importuri pentru o parte importantă a necesarului. Aproximativ 30% dintre îngrășămintele azotoase utilizate în UE provin din import. Pentru produsele fosfatice, dependența este și mai ridicată. În aceste condiții, transportul, disponibilitatea materiilor prime și evoluțiile geopolitice pot modifica rapid costurile din piața europeană.

Costurile mai mari schimbă calculele din fermă

Îngrășămintele au reprezentat puțin peste 7% din totalul costurilor cu inputurile sectorului agricol european în 2024 și 2025. Ponderea poate fi însă considerabil mai mare în exploatațiile specializate în culturi arabile. Tocmai de aceea, diferențele de preț trebuie analizate împreună cu necesarul fiecărei parcele și cu valoarea estimată a producției.

Reducerea dozelor doar pentru diminuarea cheltuielilor poate crea alte probleme. O fertilizare sub necesarul culturii poate afecta producția, în timp ce aplicarea excesivă înseamnă bani cheltuiți fără justificare agronomică. Analizele de sol, planul de fertilizare și calculul costului pe hectar devin, astfel, instrumente importante într-un an cu inputuri mai scumpe.

Prețurile îngrășămintelor din această primăvară readuc în centrul atenției una dintre cele mai dificile ecuații ale fermei: raportul dintre costurile de producție și valoarea recoltei. Pentru agricultori, problema nu este doar cât costă tona de îngrășământ, ci cât din această scumpire poate fi absorbită fără deteriorarea marjei.

În perioada următoare, evoluția pieței energiei și a importurilor va conta în continuare pentru prețurile inputurilor. Pentru ferme, calculele trebuie făcute însă la nivel de cultură și parcelă. Într-o piață volatilă, diferența dintre costul planificat și cel efectiv poate schimba rezultatul economic al întregului sezon.