El Niño pune din nou presiune pe agricultura mondială

El Niño pune din nou agricultura mondială în fața unui sezon dificil. Fenomenul climatic se intensifică în 2026 și poate modifica regimul precipitațiilor în mai multe regiuni agricole importante.

FAO avertizează asupra riscului de secetă, temperaturi ridicate, ploi abundente și inundații. Efectele nu sunt însă aceleași peste tot. Unele regiuni pot primi prea puțină apă, în timp ce altele se pot confrunta cu precipitații peste valorile normale.

Actualul episod poate continua până la începutul anului 2027. În aceste condiții, evoluția vremii devine un factor important pentru producția agricolă și pentru piețele alimentare în lunile următoare.

El Niño și agricultura: unde sunt riscurile mai mari

El Niño este un fenomen climatic natural asociat cu încălzirea neobișnuită a apelor de suprafață din Pacificul tropical. Schimbarea temperaturii oceanului influențează circulația atmosferică și poate modifica vremea la mii de kilometri distanță.

FAO identifică mai multe regiuni în care agricultura este vulnerabilă în actualul episod. Printre acestea se află zone din Africa, Asia, America Centrală și Caraibe.

În anumite suprafețe agricole și pastorale, riscul de secetă este ridicat. Lipsa precipitațiilor poate deveni o problemă mai ales atunci când apare în etapele sensibile de dezvoltare a culturilor.

Situația trebuie însă analizată de la o regiune la alta. El Niño nu produce aceleași efecte în toate zonele agricole ale lumii.

Seceta poate afecta culturile și sectorul zootehnic

Deficitul de apă este unul dintre principalele riscuri pentru agricultură. Dacă precipitațiile scad în perioade importante pentru culturi, plantele pot avea dificultăți în dezvoltare, iar producțiile pot fi afectate.

Problemele se extind și asupra sectorului zootehnic. Pășunile pot produce mai puțină masă vegetală, iar disponibilitatea furajelor poate scădea. În plus, sursele de apă utilizate pentru animale pot fi supuse unei presiuni mai mari.

În regiunile care depind puternic de precipitații, efectele pot fi și mai vizibile. Fermierii au mai puține posibilități de a compensa lipsa apei atunci când nu dispun de sisteme de irigații.

Prin urmare, evoluția precipitațiilor din următoarele luni va conta atât pentru culturile vegetale, cât și pentru fermele zootehnice.

În alte regiuni, problema poate fi excesul de apă

El Niño nu înseamnă doar secetă. În alte părți ale lumii, modificarea circulației atmosferice poate favoriza precipitații abundente și inundații.

Ploile excesive pot întârzia semănatul sau recoltatul. Totodată, terenurile saturate cu apă pot împiedica intrarea utilajelor în câmp.

Apa în exces poate afecta direct culturile și poate provoca probleme suplimentare în fermă. Drumurile agricole, spațiile de depozitare sau alte elemente de infrastructură pot fi, de asemenea, afectate.

Consecințele se pot prelungi și după retragerea apei. Pierderea unei culturi înseamnă venituri mai mici și poate reduce resursele disponibile pentru următoarea campanie agricolă.

Producția agricolă mondială rămâne sub observație

Un episod El Niño nu înseamnă automat o scădere generală a producției agricole mondiale. Efectele depind de regiune, de cultură și de momentul în care apar fenomenele meteorologice.

Totuși, problemele simultane în mai multe zone producătoare pot influența piața. O recoltă mai mică într-o regiune exportatoare poate reduce cantitatea disponibilă pentru comerț. În același timp, țările afectate de secetă sau inundații pot avea nevoie de importuri suplimentare.

Astfel, efectele vremii pot ajunge din câmp pe piețele internaționale. Prețurile depind însă și de nivelul stocurilor, cerere, costurile de transport și rezultatele obținute în celelalte regiuni producătoare.

Pentru fermieri, efectele El Niño rămân în primul rând locale. Cantitatea de apă disponibilă, temperaturile, starea solului și evoluția culturilor sunt elementele care contează direct în fermă.

La nivel mondial, situația trebuie urmărită în lunile următoare. Dacă problemele climatice se acumulează în mai multe regiuni agricole, efectele pot ajunge asupra producției, comerțului și prețurilor alimentare până în 2027.