Stresul termic la vacile de lapte: efecte asupra producției

Stresul termic la vacile de lapte începe să afecteze animalele înainte ca fermierul să observe o scădere evidentă a producției. Temperaturile ridicate, combinate cu umiditatea, îngreunează eliminarea căldurii acumulate de organism. Vacile cu producții mari sunt deosebit de sensibile, deoarece metabolismul lor generează o cantitate importantă de căldură.

Primele schimbări apar adesea în comportament. Vacile petrec mai mult timp în picioare, caută zonele mai răcoroase, beau mai multă apă și reduc consumul de furaje. Dacă perioada de căldură continuă, efectele se pot vedea în producția de lapte, reproducție și starea generală a animalelor.

Când apare stresul termic la vacile de lapte

Temperatura aerului nu trebuie analizată singură. Umiditatea influențează capacitatea animalului de a elimina căldura, motiv pentru care în ferme este utilizat frecvent indicele temperatură-umiditate, cunoscut drept THI. Acesta combină cele două valori și oferă o imagine mai utilă asupra presiunii termice suportate de animale.

În literatura de specialitate, pentru vacile de lapte cu producții ridicate este folosit frecvent un THI în jurul valorii de 68 ca reper de la care pot începe efectele stresului termic. Totuși, valoarea nu trebuie tratată drept o limită identică pentru fiecare animal și fiecare fermă. Nivelul producției, rasa, aclimatizarea, mișcarea aerului și expunerea la radiația solară pot modifica răspunsul vacilor.

Cum recunoaștem primele semne în fermă

Creșterea frecvenței respiratorii este unul dintre semnele care pot fi observate înaintea unei scăderi importante a producției. Pe măsură ce disconfortul crește, animalele pot începe să gâfâie, să saliveze mai mult și să caute intens apa sau zonele cu circulație mai bună a aerului. În cazurile severe pot apărea respirația cu gura deschisă și exteriorizarea limbii.

Comportamentul din adăpost oferă și alte indicii. Vacile afectate tind să stea mai mult în picioare și mai puțin culcate, iar uneori se aglomerează în anumite zone. Consumul de hrană poate scădea, în special în perioadele cele mai calde ale zilei. Aceste modificări merită urmărite înainte ca diferența să devină evidentă în tancul de lapte.

Stresul termic la vacile de lapte reduce consumul și producția

Reducerea ingestiei este unul dintre mecanismele prin care căldura ajunge să afecteze producția. Vacile consumă mai puțină substanță uscată, iar aportul de energie și nutrienți scade. În același timp, organismul folosește resurse pentru termoreglare, în loc să le direcționeze către producție.

Scăderea producției de lapte poate apărea cu întârziere față de primele semne de disconfort. De aceea, dacă fermierul așteaptă modificarea producției pentru a porni măsurile de răcire, intervenția poate veni târziu. Prevenția trebuie pregătită înaintea perioadelor caniculare și activată în funcție de condițiile din adăpost și comportamentul efectivului.

Apa, umbra și ventilația reduc presiunea căldurii

Accesul permanent la apă curată devine cu atât mai important în perioadele călduroase. Prin respirația accelerată, transpirație și creșterea consumului de apă, necesarul animalelor se modifică. Adăpătorile trebuie verificate nu doar din perspectiva existenței apei, ci și a accesului simultan și a vitezei cu care aceasta este completată.

În adăposturi, ventilația trebuie să elimine aerul cald și umed, dar și să creeze mișcare de aer la nivelul animalelor. Ventilatoarele pot fi completate, în anumite sisteme, de instalații care udă direct corpul vacii cu picături mai mari, urmate de perioade de ventilare. Combinația dintre apă și aer în mișcare poate îmbunătăți răcirea, însă sistemul trebuie dimensionat corect pentru adăpost.

Furajarea trebuie adaptată perioadelor caniculare

În timpul verii, simpla păstrare a aceleiași rații nu rezolvă problema dacă vacile consumă mai puțin. Hrana trebuie menținută proaspătă, iar ieslea trebuie urmărită mai atent deoarece temperaturile ridicate pot accelera alterarea rației. Administrarea unei părți mai mari din furaje în intervalele mai răcoroase poate încuraja consumul.

Modificarea rației trebuie însă făcută împreună cu specialistul în nutriție. Creșterea densității energetice poate fi luată în calcul atunci când ingestia scade, însă reducerea excesivă a fibrei poate favoriza probleme digestive. De asemenea, pierderile de electroliți și modificarea consumului de apă trebuie evaluate în contextul întregii rații.

Stresul termic la vacile de lapte nu trebuie gestionat doar în zilele în care temperaturile ating valori extreme. Monitorizarea THI, a frecvenței respiratorii, a consumului de furaje și a comportamentului poate semnala problema mai devreme. Apa, umbra, circulația aerului și managementul furajării trebuie privite împreună.

Pentru fermă, intervenția timpurie înseamnă protejarea atât a bunăstării animalelor, cât și a producției. Dacă vacile ajung deja să reducă puternic ingestia și producția de lapte, efectele căldurii sunt instalate. Pregătirea sistemelor de răcire înaintea perioadelor caniculare rămâne, prin urmare, varianta mai eficientă.