
Ciorile în culturile agricole au creat probleme serioase în mai multe zone ale țării în 2026. Primăvara, atacurile au fost semnalate mai ales la porumb și floarea-soarelui, imediat după răsărire. În unele ferme, culturile au trebuit chiar reînființate. Vara, presiunea s-a mutat către plantele ajunse în etape mai avansate de dezvoltare.
La începutul lunii august, fermieri din Ialomița, Buzău, Dolj și Iași reclamă din nou pierderi provocate de păsări. Floarea-soarelui este una dintre culturile afectate în această perioadă. Problema este dificil de gestionat, deoarece ciorile se adaptează rapid la metodele folosite pentru îndepărtarea lor. Totuși, câteva măsuri pot limita riscul și dimensiunea pagubelor.
Atacurile au început încă din primăvară, când plantele de porumb erau în primele faze de vegetație. Cercetătorul Emil Georgescu, de la INCDA Fundulea, relata în iulie situații în care fermierii au semănat porumbul de trei sau patru ori. Probleme au apărut inclusiv în loturile experimentale ale institutului. Păsările scoteau din sol bobul de porumb din care pornise deja planta.
În Ialomița, un fermier din Țăndărei semnala la sfârșitul lunii mai pierderi foarte mari la porumb și floarea-soarelui. Situația a continuat și în timpul verii. La începutul lunii august, sunt raportate atacuri la floarea-soarelui în mai multe județe. În unele parcele, fermierii vorbesc despre pierderi de 30–80%, iar local sunt reclamate valori chiar mai mari.
Semințele și plantele tinere pot deveni o sursă accesibilă de hrană. Ciorile pot scoate semințele din sol sau pot afecta plantele imediat după răsărire. În plus, sunt păsări sociale, iar apariția unui stol poate crește rapid presiunea asupra unei parcele. Pagubele pot deveni importante atunci când atacurile se repetă în aceeași zonă.
Riscul nu dispare după primele faze de vegetație. La floarea-soarelui, păsările pot consuma semințele pe măsură ce acestea se formează și ajung la maturitate. Porumbul poate fi atacat din nou după formarea știuleților. Astfel, aceeași cultură poate avea mai multe perioade vulnerabile pe parcursul sezonului.
Perioada de semănat poate avea o anumită influență asupra pagubelor, deoarece activitatea păsărilor variază în timpul primăverii. Unele recomandări urmăresc evitarea suprapunerii fazelor vulnerabile ale culturii cu perioadele în care păsările caută intens hrană. Totuși, calendarul nu trebuie modificat doar pentru evitarea ciorilor. Temperatura solului, umiditatea și condițiile meteorologice rămân criterii agronomice importante.
O răsărire rapidă și uniformă poate scurta perioada în care cultura este foarte vulnerabilă. De aceea, pregătirea patului germinativ, adâncimea corectă și condițiile bune pentru germinare contează. În schimb, semințele rămase la suprafață pot atrage păsările și le pot indica existența unei surse de hrană. Fermierii trebuie să urmărească parcelele cu istoric de atac încă din primele zile după semănat.
Metodele bazate pe zgomote, obiecte în mișcare sau alte elemente vizuale pot îndepărta temporar păsările. Problema este capacitatea lor de adaptare. Dacă stimulul se repetă fără să existe un pericol real, ciorile pot învăța să îl ignore. În august, fermierii afectați de atacurile la floarea-soarelui semnalează tocmai revenirea păsărilor după ce sunt gonite.
Din acest motiv, folosirea repetată a unei singure metode poate avea rezultate limitate. Alternarea și mutarea periodică a mijloacelor de descurajare pot întârzia obișnuirea păsărilor. De asemenea, supravegherea mai intensă este utilă în perioadele în care cultura devine atractivă pentru stoluri. Totuși, nicio metodă nu poate garanta eliminarea completă a pagubelor.
Primul pas este identificarea parcelelor cu risc ridicat. Apropierea coloniilor de păsări, atacurile din anii anteriori și prezența stolurilor trebuie urmărite înainte de semănat. În plus, o lucrare corect executată limitează cantitatea de semințe rămase la suprafață. Monitorizarea trebuie continuată după răsărire, deoarece intervenția rapidă poate împiedica instalarea repetată a păsărilor pe aceeași parcelă.
Fermierii pot combina supravegherea cu diferite metode permise de descurajare și cu o bună organizare a lucrărilor. Totuși, alegerea soluțiilor trebuie să respecte legislația privind protecția faunei sălbatice și regulile aplicabile speciilor respective. În zonele cu atacuri repetate, problema trebuie analizată înaintea următoarei campanii, nu doar după apariția pagubelor. Astfel, riscul poate fi inclus din timp în planificarea culturilor și a lucrărilor.
Sezonul 2026 arată că atacurile nu sunt limitate la o singură cultură sau la câteva săptămâni din primăvară. Porumbul poate fi vulnerabil după răsărire și mai târziu, la formarea știuleților. Floarea-soarelui intră din nou în atenție pe măsură ce semințele se dezvoltă. Prin urmare, monitorizarea trebuie adaptată etapelor în care fiecare cultură este expusă.
Pentru fermieri, problema este și una economică. Reînsămânțarea înseamnă sămânță, combustibil, timp și lucrări suplimentare, iar atacurile din apropierea recoltării reduc direct producția. Ciorile în culturile agricole nu pot fi eliminate printr-o singură măsură. În schimb, monitorizarea, lucrările corect executate și combinarea metodelor de descurajare pot contribui la limitarea pierderilor.






