AGRI4FUTURE 2025: ce urmează pentru fermierii români

AGRI4FUTURE 2025 a reunit pe 9 octombrie, la București, fermieri, autorități și reprezentanți ai sectorului agroalimentar pentru a discuta direcțiile agriculturii românești până în 2035. Noua Politică Agricolă Comună, finanțarea fermelor, competitivitatea, digitalizarea și gestionarea riscurilor s-au numărat printre temele importante ale conferinței. Evenimentul a avut loc într-un moment în care viitoarea PAC începe să prindă contur, iar fermierii români au nevoie de răspunsuri clare despre finanțare, investiții și regulile care îi vor afecta după 2027.

Evenimentul organizat de Clubul Fermierilor Români a reunit peste 500 de participanți din România și din alte țări. Printre invitați s-a aflat Christophe Hansen, comisarul european pentru Agricultură și Alimentație, aflat în prima sa vizită oficială în România. Prezența sa a adus în prim-plan viitorul buget agricol european, dar și măsurile de sprijin pentru fermierii afectați de fenomenele meteo din acest an.

AGRI4FUTURE 2025 aduce noua PAC în prim-plan

Politica Agricolă Comună după 2027 a fost una dintre temele principale ale conferinței. Christophe Hansen a declarat la București că România ar urma să beneficieze de cel puțin 16,6 miliarde de euro pentru sprijinirea veniturilor fermierilor, în cadrul viitoarei PAC. România se află printre principalii beneficiari ai fondurilor agricole europene, iar pentru fermieri contează nu doar valoarea bugetului, ci și condițiile în care banii vor putea fi accesați.

Propunerile pentru perioada următoare prevăd schimbări în modul de organizare și distribuire a sprijinului european. Fermele mici și familiale, precum și tinerii fermieri, se află printre categoriile cărora Comisia Europeană vrea să le acorde o atenție mai mare. Totuși, multe dintre regulile care vor conta efectiv pentru ferme urmează să fie negociate, iar modul în care România își va construi propriile intervenții va influența accesul agricultorilor la finanțare.

11,5 milioane de euro pentru fermierii afectați de îngheț

Unul dintre anunțurile concrete făcute la AGRI4FUTURE 2025 a vizat pierderile provocate de înghețurile târzii din primăvară. Comisarul european pentru Agricultură a anunțat că România va primi 11,5 milioane de euro din rezerva agricolă europeană, bani destinați sprijinirii fermierilor afectați. Printre culturile vizate se numără caisele, cireșele, piersicile și nectarinele.

Anul 2025 a readus în atenție vulnerabilitatea fermelor în fața vremii. Înghețul, seceta și temperaturile ridicate pot schimba rezultatul unei campanii într-o perioadă foarte scurtă, iar agricultorii au nevoie de mai multe variante pentru a-și proteja investițiile. Asigurările agricole, accesul la apă și alegerea tehnologiilor potrivite condițiilor locale devin astfel subiecte direct legate de stabilitatea financiară a fermei.

Finanțarea fermelor merge dincolo de subvenții

AGRI4FUTURE 2025 a pus în discuție și competitivitatea lanțului agroalimentar, alături de noile modele de finanțare. Reprezentanți ai administrației, sectorului financiar, companiilor și fermierilor au analizat posibilitățile de investiții și dificultățile întâlnite de exploatațiile agricole. Pentru multe ferme, accesul la bani trebuie corelat cu o piață capabilă să ofere suficientă predictibilitate pentru recuperarea investiției.

O producție bună nu înseamnă automat și un rezultat financiar bun. Prețurile de valorificare, costurile inputurilor, depozitarea, procesarea și accesul la cumpărători influențează veniturile unei exploatații. Din acest motiv, investițiile în utilaje trebuie analizate împreună cu dezvoltarea capacităților de depozitare, procesare sau comercializare, acolo unde dimensiunea și profilul fermei justifică asemenea proiecte.

Digitalizarea aduce soluții concrete pentru ferme

Digitalizarea și inovarea au fost alte două teme relevante ale conferinței. Într-o exploatație agricolă, tehnologia poate fi folosită pentru monitorizarea consumului de combustibil, aplicarea mai precisă a inputurilor, urmărirea culturilor prin satelit, gestionarea irigațiilor sau analiza datelor economice. Alegerea unei soluții ar trebui însă să pornească de la problema pe care fermierul vrea să o rezolve, nu de la simplul fapt că tehnologia este disponibilă.

Un sistem care reduce consumul de apă, limitează pierderile de inputuri sau ajută fermierul să observe mai repede o problemă poate produce economii măsurabile. În schimb, investițiile digitale greu de utilizat sau care nu răspund nevoilor fermei pot deveni doar o cheltuială suplimentară. Pentru fermele mici și medii contează și accesul la consultanță, deoarece nu toate exploatațiile au personal specializat care să analizeze și să implementeze noile tehnologii.

AGRI4FUTURE 2025 privește agricultura până în 2035

Orizontul 2035 extinde discuția dincolo de următorul buget european. Competitivitatea, tehnologia, accesul la finanțare, gestionarea riscurilor și atragerea unei noi generații de fermieri sunt teme care vor influența modul în care se dezvoltă agricultura românească în următorul deceniu. Pentru o fermă, aceste schimbări se traduc în decizii concrete despre utilaje, irigații, teren, depozitare, procesare și modul în care producția ajunge pe piață.

Un agricultor care investește astăzi nu face calcule pentru un singur sezon. Utilajele, sistemele de irigații sau spațiile de depozitare trebuie amortizate în mai mulți ani, într-o perioadă în care clima, costurile și regulile europene se pot modifica. Din acest motiv, predictibilitatea finanțărilor și a politicilor agricole rămâne relevantă pentru orice plan de dezvoltare.

AGRI4FUTURE 2025 a oferit câteva repere despre ceea ce poate urma după 2027, însă multe dintre detaliile viitoarei PAC sunt încă în negociere. Pentru fermierii români, întrebarea nu este doar câți bani vor fi disponibili, ci cum vor putea fi accesați, ce investiții vor fi finanțate și cât de ușor vor putea fi aplicate noile reguli în ferme. Până în 2035, diferența va fi făcută și de capacitatea agriculturii românești de a transforma finanțarea, tehnologia și producția în afaceri agricole care pot funcționa pe termen lung.